Chiloții și educația

Știi că bărbații italieni sunt faimoși în întreaga lume pentru că sunt mămoși din cale-afară? 

Te-ai combinat vreodată cu o persoană imatură sau/și mămoasă (bărbat sau femeie)? 
Eu da, din nefericire. 
Și culmea culmilor, nu era italian ci român. 
Pentru că oricât de faimoși ar fi italienii că sunt mămoși, românii îi bat la 0. 
Pe bune. Ia gândește-te puțin. 
Câte persoane nu o sună pe mama la orice oră pentru orice motiv de parcă biata femeie nu ar avea și ea dreptul la un pic de pace? 

În Italia am refuzat să ies cu orice bărbat care vorbea despre maică-sa din 10 în 10 minute. Fugeam ca de dracu când îi auzeam și-apoi m-am întors în țara mea cu oameni responsabili și adulți la 10 ani, unde am dat peste un mămos fără limite. 
De fapt nu era mămos, era părintos
Și nici asta nu era dacă trebuie să fiu cinstită că el nu vorbea despre părinți decât când avea nevoie. Și avea nevoie la fiecare minut. 
Ce era el se numește simplu: leneș, iresponsabil și oportunist. Iar părinții îi jucau în strună. 
Sigur, îl iubesc peste măsură, asta fără îndoială. 
Dar eu n-am putut să accept o relație în patru. 
Poate un thresome n-ar fi fost atât de rău, dar foursome a fost prea mult pentru mine. 

Femei care dați peste un mămos și leneș, fugiți de rupeți pământul că niciodată nu veți fi doar voi doi și o umbrelă. 
Nu, veți fi voi trei, patru și trei umbrele. Mama cu fiul sub o umbrelă ținută de mama, tatăl și tu singuri, fiecare sub umbrela lui. 

Decât cu unul așa, mai bine singură pe vecie.
Și uite-mă cum stau și aștept...




De aș putea să cred în tine,
Nu aș mai lua algocalmine.
Și dacă nu m-ai enerva,
Așa de tare n-aș urla.

În fiecare zi este la fel,
Nici n-are cum să fie-altfel! 
C-așa te-a educat mama,
Și-amu-ți dai pe faț-arama.

Ea niciodată nu ți-a spus,
Să nu stai cu cracii-n sus,
Să te uiți pierdut la stele,
Că na, se-ocupă ea de toate cele.

Azi nu faci, mâine nu poți
Răspoimâine n-ai chiloți.
Și uite așa treci tu prin viață
Cum trece balta o rață.

Eu n-am cum să te educ,
Că ajung la balamuc.
Mai bine mă iau și plec,
Tu rămâi ca un zevzec.

Dar ai jocurile tale,
Filmele demențiale,
Știi cum să te relaxezi,
Și pe părinți să-i dresezi.

Așadar te las cu bine
Că nu ai fost pentru mine.
Stai cu mama și cu tata...
PAUZĂ
Mă opresc, uite zic gata!

***
Aceste versuri nepretențioase au fost publicate inițial pe https://eumerit.blogspot.com/2014/02/chilotii-si-educatia.html, apoi în cartea care conține colecția de versuri intitulată: Îmi Curg Mucii, Deci Exist!
— Cum altfel? 
***
Ești om cu suflet mare și vrei să mă sprijini? 
Vizitează și tu paginile mele și dă și tu like-uri, share-uri (îmi place, distribuie) pe unde apuci. Orice inițiativă este apreciată, oricât de mică. Numai să fie pozitivă. 

Și dacă apreciezi munca mea, de ce să nu lași o recenzie, un comentariu sau orice te lasă inima la cărți, articole, etc.?
Pe YouTube am diferite vlog-uri la unele dintre aceste poezii nepretențioase.
Sunt peste tot, da.
Mă mir că am timp să respir.

Stai, nu știi cum să mă cauți? 
Scrie în orice motor de căutare sau pe platformele the socializare Author Cristina G.  (neapărat cu punct după G.). 

***
Nu cumva să uiți să te înscrii la scrisoare ca să primești cărți și alte obiecte GRATIS. 
Trimit mesaje numai în cazuri speciale. Pe cuvânt.